Despărțirile sunt grele și lasă adânci dureri,
Oamenii în fața morții sunt lipsiți de mângâieri!
Cei mai mulți nu au nădejde când trec prin necazul greu
Căci nu cred în Înviere și nu cred în Dumnezeu...
Pentru ei, deci, după moarte, nu mai e reîntâlnire
Ci doar un mare "adio", o eternă despărțire!
Pentru cei mai mulți așa e. . dar pentru cei mai puțini
Doliul nicicum nu exprimă separarea pe deplin!
Da, această punte doare dar există o speranță
Care prin Duhul Vieții dă pace și siguranță!
Nu există un "adio" între cei răscumpărați
Ci doar un "la revedere" pentru cei ce sunt salvați!
Nu există un "adio" între frați și-ntre surori
Căci există o nădejde a Răpirii sus, pe nori!
Cei care rămân în lacrimi vor primi sfinte puteri
De la Cel ce este Tatăl orișicărei mângâieri!
Ca să meargă înainte Dumnezeu îi întărește,
Îi îmbracă-n haine albe și credința El le-o crește
Pentru ca să fie gata de plecare spre mărire,
Cu candelele aprinse stând în noaptea de Răpire!
Căci fu lungă așteptarea și calea pe-acest pământ
Dar acum doar scurte clipe pân' la-ntâiul zbor mai sunt!
Nu există un "adio" ci doar un "la revedere"
Pentru cei ce-L au pe Domnul ca balsam și mângâiere!
Astfel că unii pe alții se vor mângâia mereu
Prin cuvinte ancorate în eternul Dumnezeu:
"Vine clipa minunată când cei sfinți vor fi răpiți
Dimpreună cu cei care în Domnul sunt adormiți!
Ne vom întâlni în slavă cu cei care au plecat
Dintr-o lume în ruină spre un strălucit palat!
Vom cânta cântarea nouă toți cei ce vom fi Mireasă
Mirelui ceresc ce-n glorii va sta cu noi toți la masă!
Scurte clipe de repaus ne vor fi doar mici hotare:
Ne vom revedea acasă, sus, la nuntă, în splendoare!"